http://www.youtube.com/watch?v=2dGv-aaInS8
Temele iconografice bizantine si modalitatea de prezentare a lor au suferit o influenta orientala evidenta. Dumnezeu - Tatal nu e niciodata reprezentat. Hristos e figurat in ipostaze diferite. Astfel, in primele sec. Figura lui este blanda, milostiva; in epoca ereziilor si dupa victoria bisericii Hristos e infatisat ca un luptator.
Alaturi de arhitectura si icoana, contributia cea mai de seama a bizantului la arta universala este mozaicul. Mozaicul era genul de arta prin mijlocirea caruia stralucirea lumii si a culorilor apropia spiritul de perfectiunea invizibila. Avandusi originile in mozaicul roman, mozaicul bizantin se va indeparta foarte curand de spiritul realist al acestuia, folosindu-se de imagini solemne plasate pe un fond de aur pentru a sugera supranaturalul credintei.
Primele capodopere nu apar in capitala Bizantului, figurile umane vor aparea doar la sfarsitul sec. VI. Centrul cel mai important al tehnicii mozaicului este in Italia. In istoria artei bizantine, iconoclasmul avea urmari negative, dar si pozitive. Iconoclasmul interzicea reprezentarea sfintilor, a lui Hristos, a Fecioarei si in primul rand a lui Dumnezeu in forma umana. Mozaicurile figurative si icoanele au fost distruse.
Odata cu sfarsitul acestei faze s-a produs o puternica reactie care a dus la cea de-a doua faza – cea de apogeu – a mozaicului bizantin. Compozitiile simple si clare, cu putine personaje, sunt acum mai libere. Acestea sunt tratate in dimensiuni diferite: dimensiunile cele mai mari sunt rezervate lui Iisus si Fecioarei, apostolii apar mai mici, sfintii si mai mici etc....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu